Înţelepciunea este deseori asociată cu bătrâneţea, dar nu pot fi şi unii tineri înţelepţi?

"Asociată". Corect spus. Prin urmare, oamenii în vârstă sunt mai înţelepţi decât cei tineri. Nu rezultă din această afirmaţie că "toţi". Consecinţa logică: există tineri înţelepţi.

Se zice că oamenii bătrâni au această calitate dobândită dintr-o experienţă acumulată pe parcursul anilor. De aceea a rămas valabilă expresia "cine nu are bătrâni să şi-i cumpere". Nu contează vârsta, ci alegerea adevăratei înţelepciuni!

Înţelepciunea este păzirea şi împlinirea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu.

Înţelepciunea este un dar al lui Dumnezeu care trebuie căutat, cerut.

Frica de Domnul reprezintă începutul şi şcoala înţelepciunii.

Înţelepciunea înseamnă smerenie. Împăratul Solomon scria: "Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta." (Proverbe 3:5)

Înţeleptul îşi păzeşte limba. Vorba puţină şi cumpănită este atât de caracteristică înţeleptului încât: "chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura." (Proverbele lui Solomon 17:28)

Înţelepciunea face pe om răbdător şi este o cinste pentru el să uite greşelile (Proverbe19:11).

Înţeleptul se fereşte şi se abate de la rău.

Dezavantajele înţelepciunii
Multă înţelepciune înseamnă şi mult necaz: ''unde este multă înţelepciune este şi mult necaz şi cine ştie multe are şi multă durere" (Eclesiast 1:18).

Nu cei înţelepţi câştigă pâinea, nici cei învăţaţi bunăvoinţa: am văzut "sub soare nu cei iuţi aleargă, nu cei viteji câştigă războiul, nu cei înţelepţi câştigă pâinea, nici cei pricepuţi bogăţia, nici cei învăţaţi bunăvoinţa, ci toate atârnă de vreme şi împrejurări." (Eclesiastul 9:11)

Multă învăţătură oboseşte trupul.Solomon ne învaţă: "multă învăţătură oboseşte trupul" (Eclesiastul 12:12).

Înţelepciunea săracului este dispreţuită: "mai bună este înţelepciunea decât tăria! Totuşi înţelepciunea săracului este dispreţuită şi nimeni nu-l ascultă" (Eclesiastul 9:16).

Înţelepţii împărtăşesc ca ceilalţi moartea, lăsarea averilor altora, uitarea (Eclesiastul 2:15-19).

Înţelepciunea preţuieşte cât o moştenire, aduce viaţa veşnică şi ne scapă de moarte; cine umblă în înţelepciune va fi mântuit şi va moşteni slava (Proverbe 3:35,28:26).

Înţelepciunea nu ţine de vârstă, după cum vedem în societate, mulţi în vârstă şi puţin înţelepţi.

Omul se naşte înţelept. Depinde de cei din jur dacă recunosc asta sau nu şi nu îi înnăbuşă din faşă înţelepciunea nativă, ca să facă loc obedienţei în faţa dorinţei unora de a conduce destinele altora.