Sunt binele şi răul noţiuni absolute, concret definite, sau subiective, răul cuiva putând fi binele altcuiva?

Ce este bine şi ce este rău - iată un paradox cu care s-a confruntat omenirea de-a lungul existenţei sale.

Categoria fundamentală a eticii, binele desemnează ceea ce este recomandabil sau dezirabil din punct de vedere al moralei sau aprecierea cu privire la atitudinea, faptele şi comportamentul omului.

Opusul binelui îl constituie răul, categorie ce desemnează tot ceea ce este obiect de dezaprobare, de blam, de oprobiu, tot ceea ce contravine normelor morale.

Pentru soldatul SS nimicirea a milioane de oameni în lagăre avea sens şi chiar escatologic. El credea că reprezintă Binele împotriva Răului. Se ştie ce era bine pentru nazism: arianismul pur iar restul încarnările răului.

În dualismul iranian, orice credincios care omoară o broască, un şarpe, un animal demonic contribuie la purificarea lumii şi la triumful Binelui.

Un punct de vedere susţine că binele şi răul nu apreciază fapta, actul în sine, ci moralitatea individului care, prin faptă se obiectivează.

Tradiţia filozofică şi cea religioasă consideră însă, că binele suprem, Dumnezeu este reperul moral fundamental.

Binele şi răul sunt coexistente în om ca potenţialitate depinde de mediul educaţional moral ca omul să prefere binele autentic.

În confruntarea inevitabilă dintre bine şi rău există două posibilităţi: fie învinge binele (nu definitiv, ci ca tendinţă) şi atunci asistăm la progres moral, fie învinge răul (nu definitiv, ci ca tendinţă) şi atunci regresul moral este evident. Stă în puterea oamenilor de a alege calea, fie că sunt dotaţi de la natură cu libertatea de alegere, fie că sunt înzestraţi de Dumnezeu cu liberul albitru, încă de la păcatul original.

Progresul moral este rezultatul unei anumite atitudini morale, teoretice şi practice în faţa vieţii. O atitudine care include termenii de încredere, aspiraţie, optimism, realism, ideal, înălţime spirituală. O atitudine care este produsul asumării conştiente, la nivelul individual şi colectiv a sensului vieţii.

Bine şi rău absolut nu există.