Acest site foloseşte cookies. Prin navigarea pe acest site, vă exprimaţi acordul asupra folosirii acestora. Detalii

Cât de important este studiul unei limbi străine de la o vârstă fragedă?

întrebare pusă de Veronica Şerbănoiu pe 1 noiembrie 2017

Odată ce limba engleză e stabilită ca limbă de circulaţie internaţională gândesc căci este de ajuns de cunoscut limba maternă la un nivel înalt, după capacităţile individului şi limba engleză de întrodus copiilor de la ce-a mai fragedă vârstă. Copiii nu-şi dau seama cărei limbi aparţin cuvintele noi însuşite, însă pe parcurs le vor diviza. Propunerea vine din motivul ca să nu pieardă timpul în zadar. Din propria experienţă vă spun: Ce am dobândit de la lecţiile de limbă franceză din Şcoala Generală? Nimic. Chiar şi informaţia despre Paris cu toate capodoperele sale am primit-o în limba maternă de la istorie, geografie, TV ş. a.

Vezi

Sursa consultată o i-au sub răspunderea mea,deoarece există surse diferite care pot veni în contrazicere.1.Copilul la vîrsta de 2 ani şi 10 luni (nepoţelul meu) cunoaşte să numere şi culorile în engleză,dar l-e pronunţă în rînd cu cuvintele din română.2.Am sute de cunoscuţi şi prieteni care au plecat în străinătate la lucru necunoscând limba.Nu am auzit de la nimeni să se fi plîns că a avut probleme legate de cunoaşterea limbii.

răspuns dat de Petru pe 1 noiembrie 2017

Comentarii personale
Petru a spus pe 1 noiembrie 2017	Persoanele care sunt pasionate de istoria naţiunii şi a altor popoare, formarea cuvintului, filologii, profesorii de engleză, ect. Adică drumul cărora îi orientează spre Academia de Stiinţe, pot să-şi consume timpul în acest domeniu. Cu părere de rău, din câte limbi cunosc pînă la un anumit nivel, încă limba română nu o cunosc la nivelul cuvenit. Aceasta e datorită jocului politicienilor de a ţinea populaţia şu de a nu l-e permite să se dezvolte. Limba moldoveneasca a apărut în 1924,la Odesa, schimbîndui grafia kirilikă . Pînă în anul 1967 „alfabetul” moldovenesc a fost incomplet. Lipsea semnul (litera) pentru sunetul„„gi”. Imaginaţivă toate cuvintele, geam, geantă, ginere, s. a. m. d. Acest semn a fost primit de către Academia de Ştiinţe, în urma „Revoluţiei ortografice” în anul 1959.Dar a fost întrudus în aşa zisa circulaţie abia peste 8 ani, conform Hotărîrei 201 a Sovietului Suprem a PCRM. Daca nu s-ar implica acele persoane care nu au nimic cu limba, cu poporul nostru, Preşedintele nu ar vorbi de Limba moldovenească. Aşa se urmăreşte cu totul alt scop. De a n-e transforma din oameni în nişte fiinţe lipsite de dreptul de a se numi oameni.

Comentarii personale

Petru a spus pe 1 noiembrie 2017

Persoanele care sunt pasionate de istoria naţiunii şi a altor popoare, formarea cuvintului, filologii, profesorii de engleză, ect. Adică drumul cărora îi orientează spre Academia de Stiinţe, pot să-şi consume timpul în acest domeniu. Cu părere de rău, din câte limbi cunosc pînă la un anumit nivel, încă limba română nu o cunosc la nivelul cuvenit. Aceasta e datorită jocului politicienilor de a ţinea populaţia şu de a nu l-e permite să se dezvolte. Limba moldoveneasca a apărut în 1924,la Odesa, schimbîndui grafia kirilikă . Pînă în anul 1967 „alfabetul” moldovenesc a fost incomplet. Lipsea semnul (litera) pentru sunetul„„gi”. Imaginaţivă toate cuvintele, geam, geantă, ginere, s. a. m. d. Acest semn a fost primit de către Academia de Ştiinţe, în urma „Revoluţiei ortografice” în anul 1959.Dar a fost întrudus în aşa zisa circulaţie abia peste 8 ani, conform Hotărîrei 201 a Sovietului Suprem a PCRM. Daca nu s-ar implica acele persoane care nu au nimic cu limba, cu poporul nostru, Preşedintele nu ar vorbi de Limba moldovenească. Aşa se urmăreşte cu totul alt scop. De a n-e transforma din oameni în nişte fiinţe lipsite de dreptul de a se numi oameni.