Acest site foloseşte cookies. Prin navigarea pe acest site, vă exprimaţi acordul asupra folosirii acestora. Detalii

Ce este oglinda în opinia d-voastră?

întrebare pusă de Avramescu Norvegia Elena pe 16 septembrie 2014

Oglinda nu reflectă decât o imagine... noi îi atribuim semnificaţii acelei imagini şi mai ales o "colorăm" în atribute.

Omul este responsabil de crearea acelei imagini.

Drumul spre noi înşine e dificil pentru că e în firea noastră să proiectăm spre lumea exterioară (atitudini, comportamente, gânduri, emoţii) ceea ce dorim în interior.

Reacţia tipică a majorităţii oamenilor este aceea de a vrea să schimbe persoana pe care o văd şi această atitudine este aceeaşi cu a vrea să schimbe oglinda. Dar trebuie să alegem să fim spectatori şi să renunţăm la critică, să ne bucurăm de ceea ce vedem, să acceptăm şi să mulţumim pentru ceea ce vedem în oglindă.

Imaginea despre noi înşine depinde de unghiul din care privim.

Suntem tot atâtea imagini câte perspective despre viaţă reuşim să identificăm.

răspuns dat de MONICA pe 7 ianuarie 2015

Comentarii personale
Silvia Velea a spus pe 7 ianuarie 2015	Bun răspuns, dar merită o lămurire, şi anume că ochii minţii văd imaginile proiectate de sinele nostru egotic (sau fals, ca să-l cităm pe Tolle). Ochii sufletului nu văd nicio imagine, văd o formă animată de sufletul divin; numai ochii sufletului pot vedea frumuseţea fiinţei, nu ochii minţiii. E adevărat că dintr-un anumit sens suntem ceea ce gândim, dar numai ca manifestare. În ultimă instanţă, eu n-aş spune că suntem tot atâtea imagini câte perspective de viaţă reuşim să identificăm, pentru că nu suntem aşa ceva, nu în realitatea lui Dumnezeu. E ca şi cum ai spune că Dumnezeu e suma sau sinteza părerilor noastre despre El. Şi dacă El ne-a făcut după chipul şi asemănarea Sa, nu avem cum să fim mai puţin decât El.

Comentarii personale

Silvia Velea a spus pe 7 ianuarie 2015

Bun răspuns, dar merită o lămurire, şi anume că ochii minţii văd imaginile proiectate de sinele nostru egotic (sau fals, ca să-l cităm pe Tolle). Ochii sufletului nu văd nicio imagine, văd o formă animată de sufletul divin; numai ochii sufletului pot vedea frumuseţea fiinţei, nu ochii minţiii.
E adevărat că dintr-un anumit sens suntem ceea ce gândim, dar numai ca manifestare. În ultimă instanţă, eu n-aş spune că suntem tot atâtea imagini câte perspective de viaţă reuşim să identificăm, pentru că nu suntem aşa ceva, nu în realitatea lui Dumnezeu. E ca şi cum ai spune că Dumnezeu e suma sau sinteza părerilor noastre despre El. Şi dacă El ne-a făcut după chipul şi asemănarea Sa, nu avem cum să fim mai puţin decât El.