De ce în Evul Mediu s-a susţinut ca filosofia nu poate fi decât o "slujitoare a teologiei"?

Scolastica defineşte gândirea bisericii catolice din evul mediu. Filosofia acestei epoci a stat sub influenţa lui Aristotel. Literatura acestei gândiri a încercat să pună filosofia în slujba teologiei pentru a îndreptăţi dogmele teologice prin filosofie. Dictonul scolasticii era: filosofia este slujnica teologiei. Gândirea lor se sprijinea pe fundamentul antic: filosofia greacă, Biblia şi scrierile părinţilor bisericeşti. Contribuţia scolaştilor consta în a pune acestea într-un sistem logic. Cercetarea credinţei ar fost pentru ei căutarea unei formulări logice.

Epoca scolastică s-a evidenţiat prin următoarele caracteristici:
- A pregătit un cadru pentru pregătirea tinerilor în ştiinţele teologice: universităţile.
- A dezvoltat o metodă logică de sistematizare a teologiei şi gândirii creştine.
- A încercat reconcilierea revelaţiei creştine cu ştiinţa.
- A încercat reconcilierea teologiei cu filosofia.
- A favorizat dezvoltarea culturii.

Scolastica a fost o perioadă importantă în istoria teologiei şi culturii europene. Seminţele scolasticii au germinat mai târziu şi au favorizat progresul academic în plan teologic şi filosofic.

Ei, uite aşa, că nu era voie să gândeşti în afara religiei, de-aia.