Răspunsuri despre anatomie / pagina 3

Funcţionarea sistemului nervos depinde de fluxul de informaţii de-a lungul lanţurilor de neuroni conectaţi prin sinapse. [Tot textul...]

Ideea de lume sensibilă şi lumea ideilor aparţin lui Platon. Lumea sensibilă, lumea pe care ne-o oferă senzaţiile noastre, este singura lume în care cred şi la care au acces ne-iniţiatii. Această lume este lumea fenomenelor naturale şi a corporalităţii. Ea este schimbătoare, trecătoare şi contradictorie, numai pe jumătate reală, intermediară între fiinţă si ne-fiinţă. [Tot textul...]

Picioarele umflate sunt asociate cu una dintre următoarele afecţiuni: [Tot textul...]

"Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre, căci ştim că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea. Însă nădejdea aceasta nu înşală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat. " (Epistola apostolului Pavel către Romani 5:3-5) [Tot textul...]

Dragostea este oarbă... şi numai dragostea care trece peste imperfecţiuni este oarbă. Când orbirea omului este accentuată, atunci el spune că "dragostea e oarbă". În dragostea naturală şi sănătoasă nu prea e loc de subconştient sau inconştient. Aceste 2 clasificări psihologice scot basma curată lipsa conştienţei omului. Femeia şi bărbatul sunt Întreguri de Om, nu sunt doar nişte jumătăţi... unul are mintea divină, celălalt inima divină... prin alăturarea celor 2 în cuplu şi traiul împreună scopul e unul singur: să creştem împreună în direcţia reală, a cunoaşterii corecte de sine. În cuplul închinat acestui scop, experienţa călătoriei înapoi, pentru vindecarea trecutului, este puternic accelerată. Se poate ajunge la reluarea comunicării cu Dumnezeu şi cu noi înşine şi fără această experienţă... depinde de fiecare câte zăbrele are al propria-i cuşcă şi cât de mult dă vina pe altul pentru propria lipsă de conştienţă şi responsabilitate. Poate trebuia să încep prin a menţiona că scopul vieţii mele este reluarea relaţiei de Iubire cu Cel dincolo de firea mea... şi astfel, tot ce vine în viaţa mea este atins de această trăire. Dragostea este oarbă nu numai pentru apropiaţi, dragostea închide ochii minţii pentru a nu lua în seama imperfecţiunile... altfel, ne-am fi chinuit pe noi înşine şi pe tot ce există în mod iremediabil.

În pravila bisericească ortodoxă se spune că “superstiţia este o credinţă de prisos (falsă), prin care Dumnezeu este defăimat. Superstiţiile sunt moştenite de la strămoşii păgâni şi s-au păstrat în popor de cei neştiutori. Cine crede în ele săvârşeşte un păcat, căci prin ele se falsifică adevărul dumnezeiesc şi se canonisesc ca şi vrăjitoria”. Preoţii ortodocşi au atras atenţia, în nenumărate rânduri, că este interzisă credinţa în superstiţii. Şi totuşi, aproape că nu există român care să nu aibă cel puţin o superstiţie, indiferent cât de credincios ar fi. Acest lucru este, până la urmă, un paradox. Când „frica de Dumnezeu” se transformă în „frică de superstiţii”, acestea ajung să fie ridicate la rang de religie. [Tot textul...]

Există două feluri de a fi îndrăgostit, şi numai într-unul dintre aceste doua feluri te laşi orbit de dragoste. Atunci când dragostea pe care i-o porţi prietenului tău este curată, în inima ta arde un foc. Acest foc este uneori mai puternic, alteori mai slab, dar nu se stinge. Focul acesta te îndeamnă să-i treci cu vederea micile greşeli, micile defecte. Dar nu transformă viciul celuilalt într-o virtute. Adică nu devine fantomatică. [Tot textul...]

Prima precizare: e vorba de membre superioare sau inferioare, alte membre pot avea ataşate temporar 5 degete, dar nu cred că acest lucru face obiectul discuţiei de faţă. [Tot textul...]

Dependenţa oarbă de găsirea unui partener este la fel de nesănătoasă ca şi rămânerea într-o relaţie dizarmonioasă sau disfuncţională. Dacă suntem dependenţi de găsirea unui partener, această dependenţă reflectă o lipsă, un gol pe care îl simţim în interiorul nostru. Ea este la fel de nesănătoasă ca orice altă dependenţă. Este un alt mod de a ne întreba: „Ce nu este în regulă cu mine? ” „Dependenţa de găsirea unui partener” este înconjurată de foarte multă teamă şi este însoţită de sentimentul că „nu suntem suficient de buni”. Din cauza presiunii enorme de a găsi un partener pe care şi-au creat-o singure, foarte multe femei sfârşesc prin a accepta relaţii nesatisfăcătoare sau abuzive. Nimeni nu merită aşa ceva. Acestea nu sunt acte de iubire de sine. Nimeni nu ne obligă să creăm durere şi suferinţă pentru noi înşine, şi nici să ne simţim singure şi nefericite. Acestea sunt simple alegeri ale noastre, iar noi avem în fiecare moment posibilitatea să facem „noi alegeri”, care să ne susţină şi să ne împlinească. [Tot textul...]

Actul reflex este: răspunsul automat al unui organ efector (muşchi/glandă) la acţiunea unui stimul venit pe o cale nervoasă numit arc reflex. [Tot textul...]