Răspunsuri despre psihologie / pagina 17

E uşor să dai vina pe celălalt pentru propriile neîmpliniri acoperindu-ţi greşelile. Se spune că în viaţă îţi realizezi visurile în măsura în care îţi asumi responsabilitatea faptelor tale. Când învinuieşti pe alţii pentru lucrurile prin care treci, le predai lor controlul asupra acelor părţi din viaţa ta. "Te-am lăsat..." - faptul că nu a avut nici o reacţie este consecinţa vinei pe care o poartă în subconştient şi exprimă mândria lui rănită. "regret că m-ai manipulat să facem un copil" - tardiv! şi cumplit să nu-ţi iubeşti propriul copil, chiar dacă ar fi aşa, ce vină are copilul? (sunt atât de mulţi copii nedoriţi care suferă sau ajung să facă lucruri rele!); "spuneai că nimeni nu mă poate iubi" - acest lucru trebuie să-l ştii singur despre tine, e vorba de propria valoare (identitate) pe care o ai, nu ţi-o conferă cineva. "îmi pare rău că te-am cunoscut" - oamenii apar în viaţa noastră cu un scop. Surprizele neplăcute cu care viaţa ne pune faţă în faţă nu fac decât să ne netezească calea în direcţia care era menită pentru noi. [Tot textul...]

Tot ceea ce apare în vis este din noi şi... mai bine ne asumăm. Noi suntem visătorii! [Tot textul...]

Râsul fără răutate!

Consider că diferenţele de percepţie sunt rădăcina celor mai multe bariere de comunicare între oameni.

Este inutil să vorbim despre personalitate la un prost? Se spune că oamenii sănătoşi sunt foarte diferiţi iar cei bolnavi foarte asemănători. Şi totuşi... [Tot textul...]

Criterii de definire a realităţii [Tot textul...]

Hai să vedem. Formularea este suficient de deschisă astfel încât să putem fi creativi atunci când o aşezăm într-un context care să ne-o precizeze mai bine şi să putem răspunde la ea. Descifrarea unei astfel de întrebări pune probleme de interpretare, decodare similare textelor poetice... amplifică unele conţinuturi din noi care stau gata să iasă sau nu erau încă pregătite! Dar devin... [Tot textul...]

Primul şi cel mai important lucru pe care un copil trebuie să-l înveţe încă de mic este... conservarea obiectului. Altfel... când mama iese din cameră, pare că nu mai există. [Tot textul...]

O minte sănătoasă acceptă paradoxurile; sunt şi muritor dar şi nemuritor... (Ce s-ar întâmpla dacă am conştientiza moment de moment că suntem muritori?!...Trăim însă având această apărare, cel puţin aşa susţine psihanaliza)... (Avem un trup muritor, dar şi un suflet!) Sunt şi deştept, dar şi prost (uneori). Dacă am îmbătrânit, asta nu înseamnă că am uitat să mă joc, sau că nu pot avea un suflet tânăr. Sunt şi puternic, dar şi slab... sunt curajos, dar şi laş... şi alte lucruri pe care le putem afla prin conştientizarea a ceea ce psihologii numesc umbra.

Nu ştiam despre existenţa acestui text. Este o formulare destul de succintă privind existenţa relaţiei sado-masochiste în unele cupluri. Generalizarea destul de categorica provine, probabil, din constatarea că... şi atunci, ca şi în prezent (din păcate!), media pe populaţia cuplurilor româneşti este relaţia de tip sado-masochist. Mai rău chiar, unii psihologi (psihanalişti informaţi) afirmă că procentul ar fi de aproximativ 75% din populaţie!