Răspunsuri despre tinereţe / pagina 2

Nu este justă. Cu certitudine. Fiecare persoană are dreptul să decidă singur asupra vieţii sale, a copiilor, a familiei şi a tot ceea ce îi aparţine. Dictatul, chiar dacă este îmbrăcat într-o mantie a interesului social, nu are ce căuta aici, în această chestiune. Societatea, prin instituţiile sale, poate ajuta, sfătui, îndruma, poate chiar interveni dacă i se cere. Dar atât ! Politicienii n-au decât să creeze condiţii bune pentru dezvoltarea familiei şi atunci natalitatea va creşte în mod natural ca un simbol de bunăstare. [Tot textul...]

Până la mişcările de emancipare, femeile aveau două profesii la care puteau aspira: servitoare, cele din clasele de jos şi profesoare, cele din mica burghezie. Drepturile erau puţine, exceptând cele care îi sunt acordate de către tată său soţ. Femeile măritate trebuiau să fie supuse faţă de soţii lor şi se aştepta din partea lor să fie virtuoase, modeste, agreabile, blânde şi, dacă nu au ceva plăcut de zis, tăcute. Societatea descuraja educarea fetelor, considerând-o periculoasă pentru sufletul lor slab. La sfârşitul secolului XVIII au apărut primele mişcări feministe care cereau drepturi egale între femei şi bărbaţi. La momentul respectiv, principalele revendicări erau dreptul la vot şi la educaţie, doar câteva militând pentru drepturile juridice şi economice. [Tot textul...]

Despre cultură, în zilele noastre, timpul generaţiei blog-iste, nu se poate vorbi. E ceva abstract, nu există şi nu interesează. Muncă asiduă, respect, apreciere, sensibilizare, nici atât. Tinerii de astăzi au totul de-a gata. Merg pe Net şi află tot. Orice noţiune, orice cuvânt, fără niciun efort se află imediat. Asta fac, unii chiar încă din anul lor de naştere. Cum să nu fie "deştepţi"? Pentru ei, nu mai există nici o taină şi, foarte curând, nici sentimente. Sigur că lipsa culturii temeinice acumulată acasă şi la şcoală se vede în generaţia de astăzi. Droguri, prostituţie, spargeri de căsnicii, iar cei de pe margina aplaudă, când un ticălos îşi leapădă nevasta şi copilaşii şi se combină cu o târfuliţă.

Omul se naşte înţelept. Depinde de cei din jur dacă recunosc asta sau nu şi nu îi înnăbuşă din faşă înţelepciunea nativă, ca să facă loc obedienţei în faţa dorinţei unora de a conduce destinele altora.

De ce înşală bărbaţii? Pentru că... De ce o fac femeile? Din cauză că... Este adevărat că şi unii şi alţii iubesc şi sunt iubiţi, şi unii şi alţii suferă când sunt trădaţi, şi unii şi alţii greşesc şi calcă strâmb, şi unii şi alţii iartă şi sunt iertaţi, şi unii şi alţii iartă, dar nu pot uita. [Tot textul...]

Implicarea tinerilor în politică este benefică. Pentru a învăţa, a se instrui, a lua parte la dezbateri şi luarea hotărârilor , schimbul de experienţe, pentru a fi pregătiţi de viitor.

Nu ştiu dacă situaţia este chiar aşa, dar oricum, există soluţii: [Tot textul...]

La această vârstă dacă este un tânăr ar trebui să ştie putină electronică, electrică, tâmplărie, lăcătuşerie, ... cam tot ceea ce ar fi nevoie să îşi repare şi să îşi întreţină singur o gospodărie. În felul acesta ar economisi şi timp, şi bani, şi stres, desigur ar mai trebui şi o ocupaţie practică ce ar putea aduce ceva bănuţi, deşi dacă se pricepe bine la cele enumerate, vecinii ar putea să apeleze şi în felul acesta să-şi scoată şi un mic câştig. Pentru o tânără este diferit, desigur.

Există două feluri de a fi îndrăgostit, şi numai într-unul dintre aceste doua feluri te laşi orbit de dragoste. Atunci când dragostea pe care i-o porţi prietenului tău este curată, în inima ta arde un foc. Acest foc este uneori mai puternic, alteori mai slab, dar nu se stinge. Focul acesta te îndeamnă să-i treci cu vederea micile greşeli, micile defecte. Dar nu transformă viciul celuilalt într-o virtute. Adică nu devine fantomatică. [Tot textul...]

Scolastica defineşte gândirea bisericii catolice din evul mediu. Filosofia acestei epoci a stat sub influenţa lui Aristotel. Literatura acestei gândiri a încercat să pună filosofia în slujba teologiei pentru a îndreptăţi dogmele teologice prin filosofie. Dictonul scolasticii era: filosofia este slujnica teologiei. Gândirea lor se sprijinea pe fundamentul antic: filosofia greacă, Biblia şi scrierile părinţilor bisericeşti. Contribuţia scolaştilor consta în a pune acestea într-un sistem logic. Cercetarea credinţei ar fost pentru ei căutarea unei formulări logice. [Tot textul...]